Bună ziua, domnule dr. Cătălin Prescură și mulțumesc pentru amabilitatea de a ne împărtăși din experiența dumneavoastră.
1. Se știe că artroscopia de șold este un domeniu deosebit de dificil. Ce v-a determinat inițial să vă specializați în acest domeniu și ce v-a motivat să continuați să vă perfecționați de-a lungul anilor?
Artroscopia de sold este domeniul care a cunoscut creșterea cea mai mare din punct de vedere al numărului de cazuri operate în ultimii 15 ani , comparativ cu intervențiile artroscopice la nivelul genunchiului și umărului . Este într-adevăr cea mai dificil de executat tehnic, deoarece presupune tehnologie și instrumentar dedicat, iar tehnicile chirurgicale de abordare a articulației prezintă variabilitatea și complexitatea cea mai mare dintre toate intervențiile asistate artroscopic .
Fiind pasionat de traumatologia sportivă și având o înclinație către intervențiile asistate artroscopic de genunchi și umăr, am întâlnit în practica mea de cabinet o serie de patologii articulare ale șoldului de tip impingement, care aveau indicație chirurgicală, dar nu aveau soluții de tratament în țară, fiind o ramură mai puțin abordată în România. Am avut șansa ulterior în 2017 să îl cunosc pe Prof. Dr. Stefan Fickert (Sporthopaedicum, Germania) care este o autoritate europeană în acest domeniu și să mă specializez în clinica lui pe tehnici chirurgicale artroscopice de șold. Odată ce am reușit să stăpânesc și să urmez rutina chirurgicală complet diferită de celelalte proceduri, a crescut și complexitatea cazurilor care mi se adresau. Acest lucru te obligă ca și chirurg să fii intr-un proces continuu de învățare și să crești nivelul de training și de perfecționare, să fii mereu la curent cu studiile și tehnicile moderne internaționale.
2. Având în vedere interesul din ce în ce mai mare pentru chirurgia minim invazivă, cum vedeți evoluția viitoare a artroscopiei și ce progrese sunteți cel mai încântat să implementați în practica dumneavoastră?
La ora actuală chirurgia minim invazivă este “gold standardul “în majoritatea intervențiilor chirurgicale ortopedice, fie că este vorba de traumatologie sportivă, intervenții de protezare sau fracturi. Studiile au arătat clar că rata de complicații crește cu cât expunerea și invazivitatea unei proceduri este mai mare .
Legat strict de intervențiile artroscopice, consider că succesul unei proceduri nu constă doar în avansul tehnologiei sau un implant nou și inovativ, cât mai degrabă în stabilirea corecta a indicației, momentul optim de efectuare a intervenției chirurgicale și nu în ultimul rând gradul de informare corecta a pacienților.
Viitorul artroscopiei consider că stă mai mult în repararea structuriilor proprii, decât în înlocuirea lor. La ora actuală avem posibilitatea să “reparăm” un menisc sau ligament rupt, ceea ce presupune tehnici de sutură chirurgicală cu potențial de vindecare naturală.
Dacă leziunea este târziu diagnosticată, aceste structuri nu se mai pot repara, ci trebuiesc reconstruite (înlocuite) cu țesuturi care nu au proprietățile native inițiale, motiv pentru care rezultatul nu poate fi excepțional .
Deci în concluzie viitorul artroscopiei nu constă în implanturi minune, ci intr-o abordare precisă, rapidă și cât mai corectă a leziunilor. În chirurgia artroscopică, așteptarea și temporizarea operației de multe ori scade eficiența și potențialul de vindecare naturală a structurilor lezate.
Viitorul în chirurgie este concentrat în jurul tehnicilor asistate robotic, care cresc precizia gesturilor chirurgicale și rezultatele. În tehnicile artroscopice , consider că roboții vor fi un beneficiu real, deja sunt create softuri cu aplicabilitate în artroscopia de genunchi și de sold care ne permit să executăm manevre în spații foarte strânse unde tehnic este foarte dificil de lucrat.
3. Cum v-a influențat experiența internațională practica dumneavoastră în România și ce tehnici sau cunoștințe unice ați adus înapoi în țară pentru beneficiul pacienților dumneavoastră?
Experiența internațională este vitală în cariera unui chirurg, deoarece toate inovațiile medicale sunt determinate de rezultatele unor studii multicentrice, studii care presupun muncă și investiție masivă din partea producătorilor de tehnologie sau finanțări educaționale/granturi de cercetare.
Pe de alta parte, orice studiu trebuie dublat și de experiența chirurgilor de top internaționali, cu care ne sfătuim și interacționam în practica noastră . Artroscopia de sold, chirurgia minim invazivă a șoldului (protezare) și chirurgia robotic-asistată de genunchi sunt tehnicile pe care le efectuez în practica mea și consider ca sunt un mare beneficiu pentru pacient .
În ultimii ani la nivel național, s-a înregistrat o creștere a volumului de operații de tip artroplastie totală șold și genunchi, până la un număr de aproximativ 20.000 intervenții/an . Având în vedere faptul că speranța de viața a crescut în ultimii 15-20 ani , mă aștept ca acest volum de cazuistică să crească în continuare, urmând fluxul internațional. Pe de altă parte, comparând cu un stat european cum este Suedia, care are o populație la jumătate comparativ cu România, numărul de intervenții chirurgicale conform registrului national de artroplastie suedez pe 2022 este de 21.000 proteze de șold și 16.000 de proteze de genunchi, adică un total de 37.000 implanturi anual . Extrapolând la lotul nostru populațional, înseamnă un volum de aproape 4x mai mare . Mi-aș dori să mă bucur și să cred că suntem mai sănătoși decât suedezii, însă consider ca diferențele au la baza alte motive care țin de organizarea și încrederea in sistemul de sănătate național, informarea pacientului, nivelul de calitate a vieții , etc.
Disponibilitatea implanturilor gratuite prin existența Programului National de Sănătate este un beneficiu real și aș dori ca aceste sume alocate sa crească exponențial, întrucât sunt foarte mulți pacienți care au indicație de protezare articulară și asteaptă alocarea fondurilor, care s-au dovedit a fi insuficiente, ducând la liste de așteptare care pot atinge 9-12 luni sau chiar mai mult.
Pentru a creste volumul operațiilor la nivel național si a ajuta cât mai multi pacienți consider ca este nevoie de un efort colectiv din partea noastră, a chirurgilor ortopezi, de informare asupra procedurii care astăzi este una cu riscuri minime si rezultat optim, care creste calitatea vieții si ne ajută să revenim la majoritatea activităților pe care ni le dorim sa le facem, practic la o viață normală fără durere.
În România încă există multa reticență din partea pacienților vis a vis de intervenția chirurgicală de protezare articulară, motiv pentru care consider că este rolul nostru de a promova procedura, rezultatele optime si a populariza cat mai mult o intervenție care in majoritatea tarilor occidentale este de rutină pentru pacient .
5. Accesul la date imagistice detaliate este crucial pentru chirurgii ortopezi. Cum a influențat tehnologia de imagistică capacitatea dumneavoastră de a diagnostica și trata afecțiunile complexe ale șoldului și genunchiului? De ce considerați că accesul la datele imagistice este important pentru medicii specialiști în ortopedie?
In specialitatea noastră, diagnosticul unei afecțiuni ortopedice este stabilit atât în baza unui consult clinic (la cabinet) , cât și documentat de investigații imagistice relevante. Acestea pot consta în investigații de rutină ( radiografii sau echografii ) care se fac de cele mai multe ori ad locum , sau investigații mai complexe (RMN cu sau fără contrast, artrografii directe RMN, computer tomograf cu reconstrucții 3D, scintigrafii sau Pet-CT în patologii tumorale).
Standardul de aur în imagistica articulară de șold sau genunchi este investigația RMN , care ne redă toate elementele anatomice, reprezentând practic o fotografie a structurilor din articulația noastră.
Trebuie sa ințelegem că oricât de complexa este investigația RMN , ea nu ne pune diagnosticul și nu stabilește tratamentul, acesta se face exclusiv de către specialistul ortoped, care interpretează aspectul și imaginile RMN in context clinic. Chirurgul ortoped nu va opera niciodată raportul medical imagistic, ci expresia clinică pe care acest aspect o dă, nu toate leziunile si modificările descrise dor sau sunt patologice.
Tehnologia imagistică ne ajută sa ne facem planificarea cât mai exacta a intervenției chirurgicale și reduce șansa să fim surprinși intraoperator cu leziuni pe care, în lipsa unui RMN, nu le-am putea anticipa. De asemenea, pacientul trebuie sa fie informat cat mai precis pre-operator despre planningul chirurgical, care de multe ori modifica protocolul de recuperare .
Accesul ortopezilor la datele imagistice nu este doar important, as zice ca este vital, și mai mult, consider că trebuie sa existe o buna colaborare între chirurgul ortoped și medicul imagist, astfel incât calitatea imaginilor și interpretarea raportului imagistic sa fie cat mai concludent si centrat pe patologia pe care o cautăm .
Totodata, supraspecializarea in ortopedie pe domenii de activitate este în creștere, și este ideal să împartășim cazuistica noastră medicala cu colegi care adresează mai des patologia respectiva și au mai multa expertiză în tratament.
Un chirurg bun este un chirurg care își cunoaște foarte bine atât calitățile cât și limitele, motiv pentru care atunci când mi se adresează un caz chirurgical unde poate ca nu am suficienta experiență, doresc să îl îndrum la un coleg specializat, trimițând direct imagistica pe care o am printr-un simplu link sau dosar medical electronic. Digitalizarea în medicina are acest mare avantaj, putem avea acces la investigații imagistice în baza unui cont de medic atât din cabinetul de spital, cât și de la laptopul personal, ceea ce îmi eficientizează foarte mult timpul și decizia medicală.
Despre Dr. Cătălin Prescură: Beneficiind de o vastă experiență de peste 15 ani în chirurgia ortopedică, Dr. Cătălin Prescură se distinge prin abordarea sa specializată, concentrându-se pe proceduri avansate pentru îmbunătățirea mobilității și reducerea durerii la nivelul șoldului și genunchiului. Aceste proceduri includ o gamă largă de soluții personalizate și inovatoare, adaptate nevoilor individuale ale fiecărui pacient. Expertiza sa se extinde și în domeniul chirurgiei minim invazive și al medicinii regenerative, oferind tratamente de ultimă oră pentru afecțiuni articulare și leziuni sportive, precum și terapii avansate pentru regenerarea țesuturilor. Dr. Prescură adoptă o abordare holistică, punând accent pe recuperarea rapidă și eficientă a pacienților săi, în vederea îmbunătățirii calității vieții acestora.
