Introducere
Industria sănătății trece printr-o transformare digitală. Pe măsură ce tehnologia medicală devine mai avansată și internetul lucrurilor (IoT) continuă să pătrundă în centrele de îngrijire a pacienților, spitalele trebuie să devină mai sofisticate în eforturile lor de securitate cibernetică Mizele sunt mari: o breșă ar putea afecta mii de persoane simultan și ar avea implicații pe termen lung pentru cei afectați. De aceea, înțelegerea acestor 10 termeni cheie de securitate cibernetică este atât de importantă — este esențial ca liderii din sănătate să înțeleagă cum funcționează, ce înseamnă și cum pot ajuta la protejarea organizației lor împotriva atacurilor cibernetice:
1. Arhitectura zero trust
Arhitectura zero trust este un model de securitate care presupune că toți utilizatorii, dispozitivele și aplicațiile sunt neîncrezute. Cu alte cuvinte, este o schimbare de la abordarea tradițională „crede și verifică” la securitate.
În mod tradițional, personalul IT a fost preocupat de a ține persoanele neautorizate în afara rețelei, în loc să verifice cine sunt sau ce pot face odată ce au intrat. Deși această abordare este necesară pentru seturi de date extrem de sensibile (de exemplu, numere de card de credit), nu funcționează când este aplicată în întreaga organizație deoarece încetinește prea mult lucrurile – și nu dorești ca angajații să aștepte ca computerele lor să pornească în fiecare dimineață!
Zero trust înseamnă a permite utilizatorilor să acceseze doar suficiente informații necesare, fără a le acorda drepturi de acces complete înainte de a-și dovedi încrederea făcând ceva util (sau benefic) în mediul tău de rețea. Acest lucru are sens pentru organizațiile de sănătate unde informațiile sensibile ale pacienților pot fi disponibile în mai multe departamente diferite: Dacă un departament dorește acces la un dosar individual dar nu are nevoie încă de drepturi de acces complete (de exemplu, doar numele lor), atunci sistemul acordă doar acele permisiuni limitate până când există suficiente dovezi că această persoană ar trebui să fie de încredere cu mai multă putere asupra datelor personale ale altor utilizatori (cum ar fi dosarele de sănătate).
2. Tokenizare
Tokenizarea este procesul de înlocuire a datelor sensibile cu tokenuri nesensibile. Acest lucru se face pentru a proteja informațiile personale în stare de repaus, în mișcare și în utilizare.
Este important pentru organizațiile de sănătate să înțeleagă tokenizarea deoarece este utilizată pentru a securiza informațiile personale de sănătate (PHI) stocate pe servere, precum și datele trimise prin rețele sau transmise prin dispozitive mobile, cum ar fi aplicațiile mobile și dispozitivele portabile – practic orice se conectează la o rețea.
Tokenizarea poate fi aplicată tuturor formelor de date: informații de contact; dosare medicale; numele pacienților; chiar și numerele de securitate socială – totul fără a compromite integritatea sau utilizabilitatea nici unei informații.
3. Tehnologie înșelătoare
Tehnologia înșelătoare este un tip de malware sau cod rău intenționat care folosește interacțiunea umană pentru a compromite sistemele. Acest lucru se poate face prin păcălirea utilizatorului să facă clic pe ceva ce nu ar trebui sau furând informații de la ei fără cunoștința lor. Exemple de acest tip de tehnologie includ software-ul antivirus fals și site-urile web concepute pentru a atrage utilizatorii cu promisiuni false.
Problema cu tehnologia înșelătoare este că poate fi dificil pentru majoritatea utilizatorilor să distingă între site-urile reale și cele false, rezultând faptul că pot deveni infectați cu malware fără să realizeze până când este prea târziu. Tehnologia înșelătoare poate de asemenea să profite de securitatea deficitară în sistemele de sănătate, deci dacă nu te protejezi deja împotriva acestor tipuri de atacuri, sistemul tău ar putea fi compromis foarte rapid!
Pentru a te proteja împotriva tehnologiei înșelătoare (și altor forme de atacuri cibernetice), asigură-te că toate calculatoarele conectate direct sau indirect cu îngrijirea pacientului au acces doar printr-un filtru de rețea intern, care împiedică accesul din afară și blochează orice viruși cunoscuți înainte ca aceștia să intre efectiv în rețea.
4. Securitate și analiză bazată pe AI/ML
Securitatea și analiza bazată pe AI/ML sunt folosite pentru a detecta, clasifica și reacționa la amenințări. AI/ML poate fi utilizată pentru detecția de anomalii, detecția de malware, vânătoarea de amenințări, regulile de prevenire a pierderii de date (DLP) și multe altele.
AI/ML există de ceva timp, dar încă nu și-a atins promisiunea ca soluție completă pentru automatizarea securității. Suntem încă la începuturile aplicării AI/ML în întreprinderile din sănătate; totuși, vedem utilizarea sa în moduri noi de către organizații precum IBM cu platforma lor Watson Health sau Amazon Web Services (AWS) cu oferta lor Healthcare Cloud.
5. Autentificare multifactor
Autentificarea multifactor (MFA) este o metodă de protejare a conturilor tale prin a solicita mai mulți factori pentru a completa un proces de autentificare. Exemple sunt:
- O parolă și un număr de identificare personal (PIN). Acesta este cel mai comun tip de protecție a contului, dar poate fi ușor de ghicit sau furat de către hackeri prin emailuri de tip phishing sau alte metode.
- Un email trimis către tine cu un cod care trebuie introdus după conectare. Dacă furnizorul tău de email nu are o bună securitate, hackerii ar putea intra în contul tău și în acest mod.
- Un apel telefonic care solicită OTP-uri (parole de unică folosință), care sunt numere trimise prin mesaj text. Deși această opțiune poate părea inconfortabilă, este totuși mai sigură decât utilizarea doar a verificării prin email, deoarece necesită o altă piesă de informație de la tine în loc de doar a cunoaște numele tău de utilizator și parola, așa cum fac celelalte două metode.
6. Managementul accesului privilegiat
Managementul accesului privilegiat este un set de linii directoare și politici care oferă angajaților acces la anumite sisteme și instrumente pe baza rolului lor în organizație. De exemplu, diferitele niveluri de personal IT ar putea avea permisiuni diferite pentru accesarea dosarelor pacienților sau a sistemelor de calcul. Acest lucru poate ajuta la prevenirea amenințărilor interne, asigurându-se că toți angajații au doar nivelul de acces necesar pentru sarcinile lor de serviciu.
Managementul accesului privilegiat ajută de asemenea la protejarea confidențialității pacienților, asigurându-se că doar utilizatorii autorizați pot vizualiza dosarele pacienților. O organizație de sănătate poate dori ca medicii săi să poată face modificări în fișierele pacienților, dar nu dorește ca aceștia să vadă notițele altora – sau notițele oricui altcineva, de fapt!
7. Analiza comportamentală
Analiza comportamentală este o formă de învățare automată care folosește inteligența artificială (AI) pentru a detecta comportamente anormale în cadrul unei organizații. Poate fi folosită pentru a identifica potențiale amenințări cibernetice și a le preveni înainte de a apărea. De exemplu, sistemele de analiză comportamentală ar putea identifica utilizatori care folosesc același dispozitiv pentru autentificări multiple zilnic sau accesează mai multe conturi simultan. Aceste modele de activitate ar putea indica faptul că un hacker a obținut acces la acreditările de cont ale unui angajat și încearcă să acceseze alte sisteme sau conturi pe propriile dispozitive. Sistemul poate bloca apoi automat aceste tentative suspecte înainte ca acestea să devină breșe de succes.
8. Clasificarea și etichetarea datelor
Clasificarea și etichetarea datelor este un mod de a organiza datele astfel încât să fie mai ușor de găsit. Clasificarea se referă la tipul de informații din înregistrările organizației tale, incluzând informații personale de sănătate (PHI), informații financiare, informații protejate de sănătate (PHI) și altele. Etichetarea este procesul de identificare a tipului de date și de stabilire a modului în care dorești sa le categorizezi pentru scopuri de stocare.
9. Detecție și răspuns gestionate (MDR)
Detecția și răspunsul gestionate (MDR) este un serviciu care furnizează monitorizare 24/7 a rețelei tale pentru potențiale amenințări. Dacă ești atacat, MDR te poate ajuta să identifici sursa atacului astfel încât să poată fi conținut. De asemenea, oferă servicii pentru a te ajuta să te recuperezi în urma unui atac, cum ar fi reconstruirea serverelor sau restaurarea datelor.
MDR utilizează de obicei senzori plasați strategic în rețelele tale pentru a scana semne de activitate suspectă. Acestea pot include semnături antivirus lipsă, modele de trafic neobișnuite, setări de securitate care nu sunt conforme cu standardele din industrie (cum ar fi firewall-uri cu acreditări implicite) sau alte indicații că hackerii ar fi pătruns în rețea.
10. Criptografie și managementul cheilor
Criptografia, știința scrierii în cod secret, și managementul cheilor, procesul de gestionare a cheilor criptografice, sunt esențiale pentru securitatea protecției datelor. Cheile criptografice sunt folosite pentru a cifra și descifra date. De asemenea, ele sunt utilizate pentru a semna date astfel încât să poată fi autentificate de un receptor care a primit o cheie publică de la tine.
Concluzie
După cum poți vedea, există multe moduri diferite de a-ți proteja datele. Este important ca organizațiile de sănătate să găsească instrumentele potrivite pentru nevoile lor unice, indiferent dacă asta înseamnă utilizarea securității și analizelor bazate pe AI/ML sau implementarea unei arhitecturi zero trust.
În acest articol, am acoperit 10 termeni de securitate cibernetică pe care liderii din sănătate trebuie să îi știe, astfel încât să poți înțelege mai bine cum organizația ta poate rămâne în siguranță față de atacurile cibernetice și să protejeze cel mai valoros activ — datele pacienților tăi!
Medicai oferă o infrastructură sigură și securizată bazată pe cloud pentru imagistica medicală utilizând eforturile lor de securitate cibernetică tehnologia cea mai recentă. Tehnologiile cloud-native alimentate de AWS asigură securitatea gazdei și a punctului final, securitatea rețelei și a infrastructurii, protecția și criptarea datelor, analiza vulnerabilităților, guvernanța, managementul riscului și conformitatea.
