Coronavirus – ce știm până acum
Noul Coronavirus, numit și COVID-19 sau SARS-CoV-19 este un virus ARN din familia Corona care de obicei trăiește în lilieci. Fiind un virus zoonotic, este capabil să muteze și să se transfere de la animale la oameni. Acest lucru s-a întâmplat în ianuarie în piața de animale din Wuhan, punctul zero al infecției. Spre deosebire de virusul SARS, rata de mortalitate a virusului COVID-19 este de aproximativ o cincime, însumând puțin peste 2% dintre pacienți, dar se răspândește mult mai repede, ceea ce reprezintă principalul motiv de îngrijorare.
Virusul se răspândește prin picături care pot rămâne active pe suprafețe, haine și în aer timp de zile. Se crede că o persoană infectată poate infecta până la 4 alte persoane. Cele mai contagioase persoane sunt cele care prezintă simptome acute, dar se crede că și persoanele aflate în perioada de incubație (care poate dura până la 14 zile) sunt contagioase.
Centrul Chinez pentru Controlul și Prevenirea Bolilor a analizat detalii clinice pentru primii 70.000 de pacienți diagnosticați până la 11 februarie. Statistica arată că virusul a ucis 2,3% dintre pacienți, ceea ce înseamnă că este de aproximativ douăzeci de ori mai letal decât gripa obișnuită. Singurii pacienți care nu au fost afectați sever au fost copiii sub nouă ani.
Virusul afectează în principal plămânii – COVID-19 este un virus respirator care cauzează boli pulmonare. În majoritatea cazurilor, simptomele sunt ușoare, dar într-o fracțiune de cazuri, simptomele pot fi severe și boala poate fi amenințătoare pentru viață. Aceste cazuri însă reprezintă aproximativ 18% dintre cei infectați cu COVID-19 și sunt mai frecvente la persoanele în vârstă de peste 60 de ani. Principalul motiv de îngrijorare nu este însă numărul de decese, ci rata la care virusul se răspândește.
Boala este caracterizată de trei faze, similare cu SARS: replicarea virală, reacția imună exagerată și distrugerea pulmonară. Prima fază este caracterizată de răspândirea virusului în plămâni și atacarea celulelor ciliate care aproape întotdeauna cauzează umplerea plămânilor cu lichid și resturi. Odată ce corpul detectează pericolul, răspunsul imun intră în acțiune – aceasta este faza 2. În majoritatea cazurilor, reacția inflamatorie care intră în acțiune este benefică, dar uneori reacția sistemului imunitar este scăpată de sub control și dăunează plămânilor, cicatrizând țesutul. Dacă deteriorarea țesutului în plămâni continuă, există risc de insuficiență respiratorie, care este semnul caracteristic al fazei trei.
Cea mai bună modalitate de a ne proteja pe noi înșine și pe alții din jurul nostru este să menținem o igienă personală bună – spălați-vă pe mâini regulat cu săpun și apă și evitați să vă atingeți fața cât de mult posibil. Evitați locurile aglomerate și dacă aveți simptome asemănătoare gripei sau îngrijiți pe cineva care le are, purtați o mască atunci când ieșiți sau când sunteți expus la cineva bolnav.
Scanări CT toracice vs. COVID-19
În timpul primului focar din China, un efort de a identifica pacienții infectați cât mai curând posibil a început aproape instantaneu. În cazurile obișnuite, cea mai bună modalitate de a identifica dacă cineva este infectat viral sau nu este să se efectueze teste de sânge. Principalul dezavantaj al acestei abordări este că pacienții continuau să vină și rezultatele testelor necesită aproximativ două până la trei zile pentru a fi concluzionate.
Medicii aveau nevoie de o nouă modalitate de a identifica pacienții cu risc de a fi infectați și au apelat la scanări CT toracice. Aceste scanări nu dezvăluie efectiv virusul, ci sunt capabile să detecteze modele de cicatrizare în țesutul pulmonar. Medicii din China au început să identifice pacienții care aveau cicatrizări în plămâni similare cu cele ale pacienților cu COVID-19 ca fiind contaminați și nu au așteptat rezultatele testelor de sânge pentru a-i muta în carantină. Acesta a fost unul din principalele motive pentru care numărul pacienților infectați a crescut în primele săptămâni ale focarului. În aceste cazuri, când testele de sânge se acumulau și erau întârziate, o metodă alternativă de diagnosticare a pacienților care așteptau rezultatele testelor s-a dovedit foarte utilă.
Cum poate ajuta Medicai
Într-o criză, volumul de CT-uri pe care un radiolog trebuie să le evalueze într-o clinică dată poate deveni imposibil de gestionat. Pacienții sunt trimiși la unități de sănătate din apropierea zonelor de focar sau în zone unde oamenii sunt infectați. Virusul se răspândește prin contact fizic, așa că numărul pacienților va crește în anumite zone exponențial, în timp ce va fi complet absent în zonele din apropiere. Aceasta înseamnă că distribuția cazurilor și scanările CT necesare nu vor fi cu siguranță uniforme, împovărând unele unități de sănătate mult mai mult decât altele.
Personalul medical din zonele cele mai afectate va fi aproape sigur sub-dimensionat și sub-echipat pentru a gestiona volumul mare de CT-uri care trebuie analizate. Aici intervine Medicai: radiologii din zonele puternic afectate își pot invita colegii din aproape orice zonă care nu a fost afectată de virus să se alăture efortului de analizare a CT-urilor online. Ei pot invita, de asemenea, alți colegi doctori dacă simt că o pereche suplimentară de ochi este utilă.
Principalul avantaj al acestei abordări este în primul rând că efortul poate fi împărțit între colegii doctori nelegați de restricții geografice sau fizice și un efort coordonat de analizare a CT-urilor pacienților poate începe.
În al doilea rând, oamenii nu vor trebui să își ducă fizic scanările CT și să se expună pe ei și pe alții la virus. La momentul scrierii acestui articol, majoritatea orașelor din lume unde virusul a fost identificat restricționează din ce în ce mai mult traficul și călătoriile între orașe, astfel încât o alternativă online pentru a evalua toate scanările CT necesare ar putea fi singura soluție.
